Expoziția ZESTREA - regal de simboluri de Ziua Iei, cu drag de la Ioana-Teodora Duță Schmiedigen!
Joi, în apropierea Solstițiului de vară (21 iunie), este Ziua Universală a IEI, dedicată eforturilor de includere a cămășii cu altiță în Patrimoniul Mondial UNESCO. Nu întâmplător Ziua Universală a Iei a fost stabilită în această zi, cu multiple semnificații pentru cultura și spiritualitatea românească și universală. Pe 24 iunie serbăm Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, numit în cărţile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregăteşte naşterea „Soarelui”, Iisus Hristos. În plus, peste sărbătoarea creștină se suprapune, în calendarul popular, Drăgaica sau Sânzienele, „o sărbătoare prin excelență solară, dedicată anotimpului cald, având în vedere că pe 21 iunie este marcat Solstițiul de vară. Sânziana sau Drăgaica, însoțită de alaiul său format din zâne fecioare de o frumusețe aparte, umblă prin văzduh și pe pământ, cântând și dansând. Sânziana face parte din categoria zânelor bune, care binecuvântează recoltele, motiv pentru care mai este numită și Regina Holdelor. Ea și suratele ei, sânzienele, dau miros florilor și leac plantelor tămăduitoare. Așa cum dau bob spicelor de grâu, ele dau rod și pântecelor tinerelor femei care își doresc prunci, vindecă suferințele și bolile oamenilor, apară de furtună și de grindină”. (Muzeul de Artă Populară Constanța).
Cum esența IEI este meșteșugul manual, transmis din generație în generație, sunteți invitați să descoperiți tradițiile și obiceiurile specifice comunităților în care v-ați născut, în care locuiți sau de care sunteți legați sufletește, reactualizându-le și integrându-le în viață personală, printr-o expoziție ce cuprinde lucrări de grafică în acuarelă sau realizate în tehnica picturii pe pânză. Autorul este tânărul artist plastic din urbea noastră, Ioana-Teodora Duță Schmiedigen, iar colecția ce se va regăsi pe simezele de la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” începând de joi, ora 16.00 (când va avea loc și vernisajul), a fost intitulată „Zestrea”. Știm cu toții că acesta este termenul care definește averea oferită de familia miresei mirelui sau familiei lui. În contextul artistic, zestrea poate fi, metaforic vorbind, moștenirea culturală pe care artistul o lasă lumii întregi. Zestre pot fi obiceiurile și tradițiile pe care străbunii ni le lasă nouă spre a le păstra și valorifica în contemporaneitate.
Întrucât lucrările și le cunoaște cel mai bine artistul, noi am stat de vorbă cu Ioana, care ne-a răspuns la câteva întrebări și ne-a povestit lucruri interesante despre această expoziție. Vă invităm să-i descoperiți ideea în micul dialog de mai jos:
- Ioana, înclinarea ta către zona etno-folclorică este cunoscută deja. Câte lucrări cuprinde expoziția aceasta și ce ne poți spune despre tema ta?
- Expoziția cuprinde 30 de lucrări pe pânză și grafică în acuarelă și tuș. Grafica pe care veți vedea pe simezele expoziției are ca nucleu tematic FAMILIA, din care derivă și tema MATERNITĂȚII, reprezentată sub diverse forme.
- De unde te-ai inspirat?
- Sursa de inspirație pentru o parte dintre lucrări este creația brâncușiană: simbolul Infinitului, sculptura Cocoșul, domnișoara Pogany. Femeia este văzută ca un izvor al vieții din care își trage seva întreaga natură, microunivers ce dă naștere întregului, deasupra căruia tronează aștrii cerești Soarele și Luna. Ziua și Noaptea îmbrățișează Infinitul într-o perpetuă ciclicitate - imagine a vieții măsurate în timp.
- ... și din folclor ce ai extras?
- Reprezentările inspirate din folclor au ca tematică tradiții și obiceiuri împământenite în folclorul românesc: sărbătoarea Dragobetelor, dansul Ielelor, dansul Paparudelor, hora, nunta etc.. Zborul-păsărea devine de asemenea simbol și inspirație. Sub diverse forme, aripile ne poartă spre alte lumi sau ocrotesc viața abia creată. Potretele de mândre care-și poartă portul popular se alătură compozițiilor ce au ca element central vaca și țesăturile (scoarțele) populare din diverse regiuni ale țării.
- Când au fost realizate lucrările?
- Am început să schițez conceptual și fizic primele desene pregătitoare lucrărilor finale încă din 2018, dar cele mai multe dintre lucrările expuse sunt realizate în 2020 și o mică parte în 2021, deci pot spune că sunt lucrări recente.
- Ce poți spune despre stilul de pictură?...
- Portretele personajelor au fost schițate îndelung în ultimii ani, până am ajuns la această reprezentare, inspirată de creația brâncușiană, cu detalii fizionomice stilizate, reduse la esență.
- Ce diferențe există între tehniciile utilizate?
- Tehnica în care sunt realizate lucrările este acuarelă și tușul pe hârtie, dar vor fi expuse pe simeze și lucrări pe pânză în tehnică picturii în acrilic. Pictura pe pânză se încadrează în aceeași sferă conceptuală, dar are ca mod de exprimare tușa penelului pe pânză. Este una mai laborioasă, ca o trecere de la ludicul acuarelei la expresivitatea culorii păstoase.
- În ultima vreme te-am văzut focalizată pe astfel de picturi și teme...
- Da, mi-am focalizat interesul spre tematica inspirată de folclorul românesc și tradiții. Cred că este un subiect care, deși abordat mai mult în ultimii ani, poate fi o sursă bogată de inspirație pentru artă în diferitele ei forme.
- Pe unde ai mai expus în ultima vreme și ce fel de feedback ai avut?
- Anul trecut am avut o expoziție la Târgu Jiu, cu ocazia Zilei Brâncuși, iar în aprilie 2021 am avut o expoziție la Muzeul din Câmpulung, care s-a bucurat de promovare intensă în presă, media și canalele de socializare. În cursul anului trecut, am participat cu lucrări la Bienala Națională de la Galați, Bienala Națională de la Buzău, expoziții de grup la Iași, Botoșani, București...
- Ce proiecte mai ai în pregătire sau la ce te mai gândești pentru viitor?
- În următoarele luni vreau să pregătesc lucrări pentru o nouă expoziție care cred că va fi organizată în perioada de toamnă-iarnă. Mă aflu, de asemenea, printre cei care expun la Salonul de Toamnă al artiștilor argeșeni organizat de Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” anul acesta. În cadrul Muzeului Municipal voi începe să pictez la o serie de portrete de mari argeșeni, care vor fi subiectul unei expuneri permanente în cadrul Secției de Istorie a instituției...
Așadar, expoziția ZESTREA se dorește a fi o revelare a universului folcloric autohton, dar și o călătorie imaginară într-o lume ce constituie însăși esența vieții prin bogăția spirituală și culturală pe care o oferă. Ioana-Teodora Duță Schmiedigen este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, absolventă a Universității Naționale de Arte București-Secția de Artă Murală, licență și masterat. Lucrările sale de pictură și grafică sunt în colecții particulare din întreaga lume: SUA, Finlanda, Italia, Franța, Grecia, Bulgaria, Germania, dar și în muzee din țară. În paralel cu activitatea sa artistică, Ioana lucrează ca desenator artistic în cadrul Muzeului Municipal Curtea de Argeș. Secția de Etnografie a muzeului Casa Memorială „Dumitru Norocea” prin porturile populare expuse și obiectele de etnografie aflate în patrimoniul muzeal sunt o sursă de inspirație pentru artistă, motive folclorice de pe portul argeșean regăsindu-se pretutindeni în lucrările sale. Activitatea pe care Ioana o are în cadrul muzeului este transpusă pe plan artistic, observându-se, în special în lucrările recente, predilecția spre folclor și etnografie.
